Un interviu cu Emelie de Jong, directoare de programe a celebrului post european de televiziune

Emelie de Jong este din 2022 directoare de programe și membră a comitetului de conducere al  ARTE, după ce anterior (din 2011 şi până în 2021) a fost directoare a Unității de Arte și Divertisment din cadrul acestei televiziuni publice europene dedicate culturii, lansată în 1992 ca o iniţiativă comună a Franţei şi Germaniei.

În luna ianuarie, ea s-a aflat în Bucureşti pentru celebrarea a 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, acord de prietenie semnat de Franţa şi Germania de Vest la 22 ianuarie 1963. Pentru a marca această aniversare, Institutul Francez și Institutul Goethe din România au organizat ARTE FILM WEEK, un eveniment care a inclus proiecţii de filme franceze, germane şi româneşti coproduse de ARTE, precum şi întâlniri cu invitaţi.

Cu această ocazie, Emelie de Jong a vorbit pentru Films in Frame despre politica editorială a ARTE în privinţa cinematografiei, în special a implicării în producţia şi difuzarea de documentare, precum şi despre ce înseamnă cultura astăzi şi rolul canalului în epoca streaming-ului.

În afară de producţia propriilor programe, ARTE se implică şi în co-producţia de filme europene de cinema – dintre lungmetrajele recente, printre cele mai de succes au fost Triangle of Sadness (2022), de Ruben Östlund, şi The Worst Person in the World (2021), de Joachim Trier.  

Care este politica editorială a ARTE în ceea ce privește alegerea proiectelor de film documentar pe care dorește să le producă?

ARTE este un canal de televiziune european, în principal franco-german, așa că avem o politică editorială care se decide între membri. Iar criteriul după care ne ghidăm este că fiecare conținut trebuie să se încadreze în întreaga ofertă. Bineînțeles, ca orice post de televiziune, avem sloturi pentru fiecare tip de conținut. De fiecare dată când avem de-a face cu un program digital nou, decidem de comun acord dacă acesta este într-adevăr potrivit pentru întreaga ofertă ARTE. Practic, ne orientăm după niște directive foarte umaniste. Fiecare slot are criteriile sale, dar în general urmărim să respectăm valorile care ne definesc ca serviciu public de televiziune și să ajungem la public.

ARTE are o mulțime de documentare despre istoria europeană, natură, probleme sociale, știință, dar și despre regizori de film, actori și artiști în general.

Documentarele reprezintă 42% din oferta noastră. Suntem deschiși către orice tip de documentar – documentare de istorie, geopolitice, portrete ale unor figuri culturale influente, inclusiv documentare despre descoperiri științifice în care încercăm să înțelegem cum funcționează lumea. Formatele noastre sunt de 26 de minute, 52 de minute sau 90 de minute. Documentarele de 52 de minute constituie oferta noastră de bază. Astăzi ARTE este recunoscut ca fiind o platformă importantă de documentare.

Ne gândim mereu la publicul căruia ne adresăm

ARTE produce documentare, dar este implicat în producţia unor filme destinate lansării în cinematografe.

De fapt, ARTE nu produce atât de mult singur, ci co-produce în colaborare cu alți producători din întreaga lume, în special europeni. De exemplu, am intrat în co-producția unor seriale europene importante – norvegiene, britanice, italiene. În ceea ce privește documentarele, nu sunt producții interne, avem co-producători. Un producător francez sau german vine la noi cu un proiect și noi decidem dacă investim în el. Aproximativ 80% din tot ceea ce facem este co-producție.

Cum alegeți proiectele?

Ne ghidăm după anumite criterii. Nimeni nu are fonduri infinite, așa că este în funcție de ceea ce avem nevoie pentru a dezvolta și a menține o ofertă variată, cât mai eclectică. Avem echipe care se ocupă de alegerea proiectelor ținând cont de calitatea ofertei, de felul în care se integrează în ansamblu, de interesul public. Încercăm mereu să ne gândim la public.

Ce înțelegeți prin interes public în cazul ARTE?

Ce vreau să spun este că ne gândim mereu la publicul căruia ne adresăm. Ne gândim mereu la modul în care un program poate ajunge la public. De exemplu, dacă avem un proiect foarte bun, dar povestea nu este suficient de puternică, nu vom lua acel proiect, chiar dacă subiectul este interesant. Ne dorim ca povestea să fie suficient de puternică pentru ca publicul să poată înțelege subiectul.

ARTE e tot mai mult o marcă culturală, nu doar un simplu post de televiziune

Cum arată publicul ARTE acum, în contextul în care tinerii nu se mai uită la televizor, ci își petrec timpul pe platforme precum TikTok.

ARTE este și pe TikTok.

Mă refeream mai degrabă la postul de televiziune, nu la platforma online.

E greu să le separi pe cele două, pentru că astăzi ne bazăm pe o ofertă globală. Postul de televiziune funcționează după un orar săptămânal fix astfel încât telespectatorii să fie familiarizați cu programul de difuzare, care se adresează mai degrabă unui public mai în vârstă, mai tradițional. În ceea ce privește oferta digitală, 70% din acest conținut este achiziționat și produs exclusiv pentru platforma noastră digitală. Acolo ne adresăm unui public între 35 şi 55 de ani. Și apoi avem rețelele de socializare. Suntem prezenți pe Twitch, TikTok și Instagram, unde creăm programe specifice, destinate publicului foarte tânăr.

În prezent, ARTE e tot mai mult o marcă culturală, nu doar un simplu post de televiziune. O marcă culturală europeană care înglobează această ofertă cu trei vectori majori – canalul tradițional de difuzare, care nu va dispărea niciodată, pentru că este foarte important pentru telespectatorii noștri mai în vârstă, platforma digitală și social media.

Cum vedeți platforma digitală ARTE în contextul mai larg al streaming-ului?

ARTE este un serviciu public de televiziune, așa că e extrem de important să rămână gratuit, pentru că e plătit atât de contribuabilii francezi și germani, cât și de ceilalți contribuabili europeni, întrucât primim fonduri și de la Comisia Europeană. Desigur, există și problema drepturilor. Nu putem arăta totul peste tot. Contextul de azi e dificil și în ceea ce privește găsirea și păstrarea talentelor, pentru că există tot mai multă competiție la nivel global. Dar ARTE a rămas mereu fidel valorilor sale de bază – calitatea ofertelor sale, calitatea culturii pe care o propune și acces gratuit.

Totul este cultură

Ce înțelege ARTE prin cultură?

Totul este cultură, într-un sens cât se poate de larg. Cultura apare în însăși definiția ARTE. Putem vorbi despre toate tipurile de cultură, dar, în fond, cultura este creație. Interesant e modul diferit în care e percepută cultura în Franța, culture, față de Germania, kultur. În Franța, cultura se referă mai degrabă la artă, muzică, artele performative. În Germania, cultura poate include și istoria, științele sociale, aspecte care țin de cunoașterea umană sau de patrimoniu. Cultura propusă de ARTE le cuprinde pe toate, în opinia mea. Avem Festivalul ArteKino, care prezintă filme de patrimoniu în toată Europa, avem o ofertă generoasă de programe istorice, etc. Chiar și un program de știință poate fi considerat un produs cultural. Poate că geopolitica și problemele sociale se încadrează mai puțin în această sferă. Dar cultura este în ADN-ul nostru, deci e peste tot.

Cum vedeți viitorul ARTE?

ARTE se află deja în inima rețelei europene. ARTE este necesar astăzi în Europa ca marcă culturală, dar și ca modalitate de a reuni talentele europene, această conștiință culturală europeană colectivă. Prin intermediul tehnologiei digitale, putem ajunge în tot mai multe țări și la un public cât mai numeros.

Foto: © Paul Blind

Ionuț Mareș

Jurnalist şi critic de film. Colaborează cu câteva festivaluri de film din ţară ca selecţioner sau moderator de discuţii. La Films in Frame realizează preponderent interviuri cu cineaşti tineri sau consacraţi.