Prin multiplele voci care se fac auzite în carte şi pe care autoarea Mary Pat Kelly le-a înregistrat de-a lungul multor ani, „Martin Scorsese. O călătorie” ne trece prin filmografia marelui cineast, văzută din perspectiva colaboratorilor apropiaţi, dar şi a regizorului însuşi.

Este un privilegiu să îl avem în continuare printre noi, cinefilii, pe unul dintre regizorii care au schimbat faţa cinematografiei americane a ultimelor şase decenii. Să îi putem vedea în cinematografe un nou film, Killers of the Flower Moon / Crimele din Osage County: Bani însângeraţi (2023), considerat deja un titlu esenţial în cariera sa, şi să îl privim pe YouTube în înregistrări din interviuri sau de la festivaluri vorbind – în stilul caracteristic, cu energie şi pasiune – despre filmele sale sau ale altor cineaşti, de ieri sau de azi. 

Şi, iată, să avem şansa să citim o (nouă) carte despre el. Proaspăt apărută la Editura Nemira, tradusă de Anamaria Manolescu, Martin Scorsese. O călătorie, de Mary Pat Kelly, este doar al doilea volum în limba română despre regizorul american, după Scorsese despre Scorsese, ediţie îngrijită de David Thompson şi Ian Christie şi ieşită la noi în 2001 la Editura ALFFA. Este o carte care ne trece prin toată filmografia lui Scorsese, de la filmele sale studenţeşti sau primele lungmetraje independente, cu care începea deja să se facă remarcat, şi până la noua sa realizare, discutată chiar în preambul. De altfel, apariţia cărţii – inclusă în necesara Colecţie Yorick, unde au mai fost publicate, printre altele, volume autobiografice de Ingmar Bergman şi Charles Chaplin – a fost gândită să coincidă cu lansarea în săli a Killers of the Flower Moon (la fel ca şi o nouă ediţie a traducerii în română, la Editura RAO, a volumului de nonficţiune Crimele din Osage County, de David Grann, care a stat la baza scenariului). 

Este un volum construit pe principii de montaj, ca un documentar cu talking heads: autoarea decupează şi asamblează cronologic fragmente din interviuri realizate de-a lungul timpului cu 69 de colaboratori (de la actori şi producători, la scenarişti, directori de imagine, editori şi agenţi) şi apropiaţi ai lui Scorsese, la care, ca un fir călăuzitor, se adaugă bucăţi de interviuri cu regizorul însuşi.

Mary Pat Kelly îl ştie pe Scorsese de la mijlocul anilor `60, când, ca tânără la un seminar catolic, a trimis o scrisoare către New York University (NYU) cerând să vadă scurtmetrajul It’s Not Just You, Murray!, care făcuse vâlvă şi pe care voia să-l compare cu povestirea Grace, de James Joyce, pentru licenţa sa. A primit filmul, pe peliculă de 16 mm, de la Scorsese însuşi, însoţit de un bilet prin care studentul la regie îşi exprima sprijinul şi îi mărturisea interlocutoarei sale că şi el făcuse seminarul timp de un an şi luase în considerare o carieră clericală. A fost începutul unui lung schimb de scrisori şi al unei prietenii de-o viaţă, bazate pe înclinația din tinereţea amândurora către religie şi, bineînțeles, pe pasiunea pentru cinema. O relaţie de amiciţie care a dus la această carte, Martin Scorsese. O călătorie, pentru care Mary Pat Kelly a lucrat, făcând cercetare şi interviuri, timp de decenii şi în care, prin intervenţiile sale de la începutul fiecărui capitol, priveşte filmele prietenului său regizor în special prin prisma temelor spirituale, în primul rând aspiraţia spre izbăvire a personajelor decăzute care populează filmografia cineastului. 

Este un volum construit pe principii de montaj, ca un documentar cu talking heads: autoarea decupează şi asamblează cronologic fragmente din interviuri realizate de-a lungul timpului cu 69 de colaboratori (de la actori şi producători, la scenarişti, directori de imagine, editori şi agenţi) şi apropiaţi ai lui Scorsese (mai ales părinţii, distribuiţi de altfel în câteva dintre filme), la care, ca un fir călăuzitor, se adaugă bucăţi de interviuri cu regizorul însuşi. Mărturiile, care de cele mai multe ori se completează şi se potenţează reciproc – dar uneori se şi contrazic, însă într-un mod amuzant –, dezvăluie contextul şi procesul de realizare, cu toate provocările de rigoare, de la fiecare film. Este o incursiune realmente fascinantă în felul de a lucra şi în universul artistic al unui cineast care, în ciuda faptului că a activat în sistemul marilor studiouri de la Hollywood (uneori ca vedetă, alteori ca marginal, mai ales după câte un rateu de box office) şi că marea majoritate a filmelor sale pornesc de la cărţi (unele de literatură, altele de nonficţiune), a reuşit să-şi creeze un stil propriu, imediat recognoscibil, şi să-şi lase amprenta asupra tuturor proiectelor, inclusiv a celor care au pornit ca aşa-zise comenzi. 

Sigur că toate mărturiile, chiar dacă sunt grupate în jurul filmelor, îl au în prim-plan pe Scorsese însuşi, astfel că portretul final este unul extrem de complex. Descoperim sau regăsim un om jovial şi cu o gândire vizuală acută, un cineast ambiţios şi plin de vitalitate, pe care eşecurile nu l-au descurajat şi succesele nu l-au urcat pe soclu, obsedat de câteva subiecte şi teme (în frunte cu descrierea New York-ului şi dorinţa de salvare a sufletului, într-o lume damnată) pe care le-a exploatat, sub diverse forme, în întreaga sa carieră (indiferent dacă a fost vorba de filme cu gangsteri, filme spirituale, thrillere sau drame care au câte un protagonist larger than life). Un artist atent şi generos cu colaboratorii, pe care şi i-a transformat în prieteni (sunt bine cunoscute, de pildă, colaborările sale de lungă durată cu Robert de Niro şi Leonardo DiCaprio, acesta din urmă semnând şi prefaţa cărţii). Un regizor pentru care cinefilia nu este doar o sursă bogată de inspiraţie (fără ca influenţele să îi denatureze în vreun fel propria voce), ci şi proiect de-o viaţă, prin încercarea de conservare a cinematografiei de patrimoniu peste tot în lume (aspect abordat în finalul volumului). 

Bogată în informaţii şi detalii revelatorii, care se adună ca într-un puzzle, Martin Scorsese. O călătorie este o carte bună pentru a înţelege ce a fost în spatele numeroaselor filme pe care le-a realizat regizorul şi dintre care majoritatea au rămas ca repere în istoria cinematografiei americane moderne. O vizită ghidată prin opera şi, pe alocuri, viaţa unui cineast iconoclast.      

* Citatul din titlu: Mary Pat Kelly îl citează pe regizor vorbind cu un grup de jurnaliști la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia din 1988, după proiecția filmului The Last Temptation of Christ.

Foto credit main: Far Out Magazine

Ionuț Mareș

Jurnalist şi critic de film. Colaborează cu câteva festivaluri de film din ţară ca selecţioner sau moderator de discuţii. La Films in Frame realizează preponderent interviuri cu cineaşti tineri sau consacraţi.