Festivalul De Film Documentar fARAD are loc anul acesta între 3-7 octombrie, la Arad. Am vrut să aflăm mai multe despre oamenii care fac rotițele festivalului să se rotească, despre modul în care a pornit fARAD și provocările pe care le-a depășit de-a lungul vremii și despre ediția 2018 și planurile de viitor. Mona Nicoară, director artistic al festivalului ne răspunde la toate întrebările și ne spune de ce nu trebuie să ratăm a cincea ediția fARAD.

Încă din 2014, Festivalul De Film Documentar fARAD aduce în fața publicului local filme documentare, hibride și experimentale recente, recunoscute în marile festivaluri internaționale. Cum a luat naștere festivalul, pe scurt?

Aradul are o bună tradiție de film, mai cu seamă experimental și documentar, și o frumoasă comunitate de film născută în jurul acestei tradiții: grupul kinema ikon, activ de jumătate de secol. Dar festival de film Aradul nu avea. Așa că în 2014 autoritățile locale—Primăria și Centrul Municipal de Cultură Arad—au format un parteneriat cu FilmETC, organizația fondată de Corina Șuteu împreună cu Oana Radu și Mihai Chirilov, pentru organizarea unui festival de film în oraș. Eu am avut norocul să fiu contactată de FilmETC, cu care mai colaborasem la Making Waves, festivalul de film românesc de la New York, să curatoriez programarea. Iar 111Film au venit în proiect pe partea de producție.

Care sunt oamenii de bază care fac rotițele festivalului să se miște, an de an?

Suntem o echipă mică. Pe partea de concepție generală lucrăm laolaltă toți—Corina Șuteu, Mihai Chirilov (directorul artistic de la TIFF, de la care am învățat mult despre programarea de film și poziționarea unui festival) și Oana Radu (care e și producător general). De cinci ani echipa 111Film, condusă de Eugen Lumezeanu, face munca de produție, Mirona Radu se ocupă de Laboratorul fARAD de trei ani încoace, de când am lansat laboratorul, iar Ștefan Bradea se ocupă de drepturi și de print traffic. Local avem sprijinul Centrului Municipal de Cultură și al Primăriei Arad, prin Ramona Crețu și Dana Andreica, cu care lucrăm îndeaproape în tot cursul anului, dar și al diverșilor colegi de breaslă de la kinema ikon și CitiZenit, care ne-au ajutat întotdeauna.

Care au fost provocările de care v-ați lovit în organizarea festivalul, de când acesta a luat naștere și până la ediția a cincea?

Prima ediție, deși doar de două zile și jumătate, a fost cel mai greu de organizat: autoritățile locale au avut de renovat contra cronometru un vechi cinematograf din centrul Aradului, Cinema Arta. În ultimele zile dinaintea festivalului am lucrat cot la cot să rezolvăm diverse și nebănuite probleme, de la instalația de sunet la draperii și căldură și hârtia igienică de la baie. Acum e mai lin totul, cel puțin din punctul acesta de vedere.

Cum simțiți că a evoluat festivalul din 2014 și până acum?

În afara faptului că ne-am exins și ca număr de zile, și ca locații (două alte săli de cinema, repuse în circuit în Arad, au fost adăugate ca locații) și ca număr de proiecții, cea mai seminficatăvă și substanțială schimbare a fost adăugarea, acum trei ani, a Laboratorului fARAD, un fel de seră, de spațiu protejat în care proiecte de documentar în dezvoltare primesc sprijin strict pe partea creativă de la colegi de breaslă și invitați ai festivalului. Modelul nostru pentru asta este laboratorul Sundance pentru montaj și storytelling. Anti-modelul este orice sesiune de pitching sau industrie în care focus-ul este pe finanțare și piață înainte și nu pe întărirea  viziunii creative și a instinctelor artistice ale autorului. La asta se adaugă un workshop de sunet condus de inegalabila Dana Bunescu—și acesta este o contribuție   unică în domeniu, pentru că în România școala de film privilegiază imaginea mai mult decât sunetul.

În 2018, fARAD are loc între 3-7 octombrie, iar tema de anul acesta este Trup/Suflet. Care sunt trei highlights-uri ale acestei ediții ce nu trebuiesc ratate?

În primul rând, curajosul film al Adinei Pintilie, Nu mă atinge-mă, câștigătorul Ursului de Aur care va deschide festivalul. Avem și o serie de premiere pe România, cum ar fi Roll Red Roll (un thriller despre cultura violului în liceele americane, lansat la Tribeca în primăvară—estimp, actualitatea lui s-a acutizat pentru oricine a auzit știrile legate de Curtea Supremă și Trump), splendidul Obscuro Barroco (un film de artă despre metamorfoze în Rio de Janeiro, câștigător al premiului Teddy pentru filme LGBTQ la Berlin), sau deliciosul Artistul și perversa (un documentar foarte inteligent despre iubire, muzică, colaborare și sexualitate kinky). Finalmente, proiecția de arhivă de anul acesta este Întâlniri despre iubire, documentarul făcut de Pier Paolo Pasolini despre atitudinile legate de sexualitate și iubire în Italia începuturilor anilor ’60, pe care l-am ales pentru ciudata potrivire peste timp cu atitudinile întâlnite în România de azi.

Care sunt evenimentele speciale de anul acesta?

Avem o avanpremieră anul acesta, un eveniment legat de centenar—de fapt, o dezbatere despre cum stăm cu arta în România asta mare, la care participă regizorul Laurențiu Damian, criticul și scriitorul Mircea Mihăieș (fost membru în kinema ikon), Călin Man (actualul păstor al grupului) și subsemnata, și moderată de Corina Șuteu. Ca parte din această avanpremieră vom arăta și filmul Licu: o poveste românească, despre o viață de om cât un secol—pe care îl vom arăta și în seria de proiecții accesibilizate pentru persoanele cu dizabilități de vedere pe care le aducem la fARAD în fiecare an. Finalmente, anul acesta proiecțiile pentru copii, elevi, părinți și profesori vor aduce în România un film necesar, Vrei să fii vecinul meu?, despre nevoia de inteligență emoțională dar și despre nevoia de susținere publică pentru emisiunile educaționale.

Ce își propune festivalul de film fARAD pe termen lung?

Vrem să creăm la fARAD un spațiu în care putem gândi despre non-ficțiune ca o formă cinematografică proteică, diversă, în continuă schimbare. Aceasta este și ideea de bază care ghidează selecția fiecărei ediții a festivalului dar și selecția și planificarea Laboratorului fARAD. Suntem singurul festival din regiune care se axează programatic pe formă și asta este o contribuție strategic gândită, având în vedere direcțiile noi în care se duce cinemaul de non-ficțiune ca formă, conținut și chiar formule de distribuție.

Cum vă imaginați că o să fie festivalul peste încă cinci ediții?

Mai mare, dar nu prea mare: sperăm să creștem organic, cum am crescut până acum.

Festivalul de Film Documentar fARAD are loc anul acesta între 3-7 octombrie, la Arad. Mai multe detalii pe website-ul festivalului sau pe pagina de Facebook.

Romina Banu

Fotograf și redactor, a co-fondat Dissolved Magazine alături de Melissa. La Films in Frame adună recomandări de filme și seriale pentru weekend-uri liniștite și prezintă proiecte interesante din lumea filmului. Îi place să călătorească, să stea cu pisicile și să doarmă.