Short Sounds: Silent Romanian Documentary, programul în cinci părți care aduce în centrul atenției filmul mut românesc, a avut lansarea vinerea trecută, 3 septembrie, în grădina Rezidenței BRD Scena9 din București. Programul invită publicul să descopere o serie de artefacte cinematografice scurte mute, atent alese de Călin Boto, critic de film și redactor la Films in Frame, în cadrul unor proiecții cu acompaniament muzical live semnat de artiști contemporani activi pe scena muzicii experimentale din România. Întregul concept al proiectului urmărește reactivarea arhivelor solide de film mut ale țării prin intermediul a cinci selecții tematice special curatoriate, care prezintă filme documentare realizate în perioada 1897-1942.

Zi de zi

Zi de zi a fost tema primului calup prezentat în cadrul programului. Inspirată de filmul domestic din 1916 În familia Ressel (zis și Scene de familie), selecția Zi de zi caută să împace vicii private cu virtuțile publice, imaginile fiind redate pe coloana sonoră compusă de duo-ul format din Felix Petrescu și Valentin Toma: Makunouchi Bento. Timp de o oră și un pic, am fost martori la obiceiurile și comportamentele manifestate la începutul secolului al XX-lea. În O nuntă în lumea mare la Biserica Domnița Bălașa (1912), invitații a ce pare să fie o nuntă extravagantă (căci nu e arătată propriu-zis nicio secundă) ies din biserică și se urcă în mașini, reflectând de fapt imaginea clasică a muncitorului părăsind fabrica. Tinerii care tocmai au defilat la parada de 10 mai sunt întâmpinați de proprietarul restaurantului în Elevii Liceului Nicolae Filipescu iau masa la Restaurantul Coșna (1936), care se dovedește a fi un exemplu timpuriu de clip de promovare.

Desigur, selecția include și câteva momente solemne, căci viața de zi cu zi nu e lipsită de ele. Mai exact, două filme nedifuzate la vremea lor – 8 iunie 1936, al lui Tudor Posmantir, și Cutremurul lui Paul Călinescu. Primul surprinde imagini de la catastrofa de la Cotroceni, când o bună parte din tribunele înconjurătoare s-a prăbușit sub greutatea spectatorilor prinși în dansuri populare cu ocazia Zilei Restaurației. Cel de-al doilea înfățișează efectele devastatoare ale cutremurului din 1940. În fiecare dintre aceste filme, două tragedii mari care s-au petrecut în România la începutul secolului al XX-lea au adus un plus de conștientizare și au reanimat un nou public.

Era industriei

Pe 9 septembrie, Short Sounds: Silent Romanian Documentary îi dă Pe repede-nainte și ajunge în perioada 1928-1935, unde aruncă o privire atentă asupra erei industriale din România prin intermediul a patru filme utilitare. Prima expoziție a electricității în România (1928) și Societatea Tramvaielor București (1932), ambele de regizori anonimi, vizează companiile de electricitate și de exploatare ale tramvaielor din acele vremuri.

Următoarele două filme din acest calup sunt Industria sârmei Brăila (1935) și Emailul Mediaș (1930). În primul, regizorul Jenő Janovics pătrunde în industria fabricilor și a uzinelor, sfârșind prin a fi învăluit de abur, scântei și fier înroșit. Cel din urmă, de asemenea realizat sub anonimat, ar putea foarte bine să fie o profeție a tehnologiei din zilele noastre.

Coloana sonoră care va acompania selecția Pe repede-nainte este compusă de Sillyconductor, muzician și sound artist.

Urbanizare, moarte și sifilis

Ultimele trei programe din cadrul Short Sounds: Silent Romanian Documentary vor avea loc pe 16, 23 și 30 septembrie. După trecerea rapidă prin era industriei, ajungem la Pacienții veciei, mai exact, o selecție unică cu tematică medicală care cuprinde filme mute realizate între 1898-1931. Astfel, pășim în interiorul unei noi aripi de spital din Cluj, cu ocazia inaugurării sale, precum și în Institutul de maladii mentale, nervoase și endocrinologice din București, unde ne familiarizăm cu sifilisul nervos, una dintre cele mai răspândite boli ale vremii. Compoziția sonoră este semnată de artistul interdisciplinar experimental Micleușanu M.

Urmează Orele Bucureștiului, documentarul urban de 60 de minute realizat de Witold Klimowicz. Deși neterminat, Orele Bucureștiului prezintă o imagine brută, neșlefuită a vieții de oraș pe fundalul unui război mondial – o primă încercare de a documenta locul ca pe un brand: suplu și cochet. Filmul include multiple duble, cadre tremurânde, dubluri și o serie de tehnici cinematografice mai apropiate de narațiune și publicitate și mai puțin de documentar și jurnal de călătorie. Artista mixt-media Simina Oprescu se va ocupa de acompaniamentul muzical întreaga seară.

În final, ajungem la selecția De ce trag clopotele?, care aduce în fața publicului documentare funerare realizate între 1914-1934. Short Sounds: Silent Romanian Documentary se încheie cu o serie de filme care documentează evenimentele mortuare și ritualurile implicite, mai exact funeraliile regelui Carol I, ale regelui Ferdinand și ale altor figuri regale. Artistul sonor Gili Mocanu semnează coloana sonoră calupului final.

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiect co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului București – Oraş deschis 2021.

Steve Rickinson

Venit în București, din diverse locuri ca Amsterdam, sau Brooklyn, Steve este PR și editor la revista de film documentar - Modern Times Review.