Cele mai așteptate filme ale anului
Întocmirea unei astfel de liste presupune totodată și un paradox: o parte din filmele ce vor rula în cinematografele din România sunt (și) filme din 2019 care au o premieră întârziată în România. Totodată, n-am putut priva lista asta de delicatese cinefile de filme despre care încă nu știm nimic (nu există o dată stabilită de lansare, doar că ar trebui să apară în 2020), astfel că următoarele filme fac parte din ambele categorii.
Bref, cel puțin simbolic, anul 2020 ar trebui să marcheze ceva distinct față de deceniul trecut. Cu toate că Netflix părea să transmită un sfârșit profetic al cinemaului as we know it, el încă nu s-a petrecut. Și, așa cum vom putea vedea trecând prin lista de mai jos, ecranizările cinematografice, thrillerele psihologice și filmele fantasy încă nu au devenit vetuste. Nimic (prea) extravagant sau futuristic nu pare să aducă anul ce vine – ceea ce poate simultan să bucure și să dezamăgească.
1. Portrait de la Jeune Fille en Feu (r. Celine Sciamma)
Cu toate că filmul lui Celine Sciamma a putut fi văzut la Les Films de Cannes à Bucarest, el nu poate lipsi de pe lista mea (mai ales fiindcă l-am ratat în timpul festivalului). Portrait de la Jeune Fille en feu/Portretul unei femei în flăcări este o idilă queer care se petrece la sfârșitul secolului al XVIII-lea între o artistă și o aristocrată și e unul dintre cele mai apreciate titluri ale anului trecut.
Filmul apare în cinematografele din România pe data de 10 aprilie.
2. Dune (r. Denis Villeneuve)
Probabil că Dune face parte dintr-o serie restrânsă de ecranizări nefericite, eșuate sau urmărite de catastrofă (la fel ca Don Quijote de la Mancha, de altfel, după cum poate fi văzut în Lost in La Mancha (2002), faimosul și ultragigantul documentar despre facerea filmului megaloman al lui Terry Gilliam). Cu excepția filmului lui David Lynch din 1984, urmărit de stângăcie și parodie și tentativa nereușită a lui Jodorowsky de a-l ecraniza (transformată într-un documentar-telenovelă în care Jodorowsky deplânge dezastrul filmului), Dune n-a putut fi transformat până acum într-un film vizionabil. Filmul lui Villeneuve încearcă astfel să spele păcatele strămoșilor – într-un fel de Star Wars + Blade Runner.
Filmul urmează să apară în cinematografe pe 18 decembrie.
3. Tipografic Majuscul (r. Radu Jude)
Noul film al lui Radu Jude e o adaptare a spectacolului omonim al Geaninăi Cărbunariu, pornind de la cazul real al lui Mugur Călinescu, un elev de clasa a 11-a care în 1981 a scris cu creta mesaje împotriva lui Ceaușescu. Filmul pune în scenă brechtian părți din scenariul lui Cărbunariu, reenactment-uri ale evenimentului, pe care le întrerupe cu documente filmate din ancheta oficială a Securității.
Tipografic Majuscul poate fi urmărit în cinematografele de la noi începând cu 21 februarie.
4. Color Out of Space (r. Richard Stanley)
Nicolas Cage continuă seria de roluri cât-se-poate-de-bazaconice-și-neobișnuite: aici, un meteorit lovește o fermă, lucru care declanșează un fel de infecție neobișnuită. După H.P. Lovecraft, Color Out of Space pare o elucubrație glam-SF à la Cronenberg.
Filmul nu are o dată de lansare în România, dar a apărut deja în SUA.
5. The French Dispatch (r. Wes Anderson)
Porumbeii cinefili anunță un nou film de Wes Anderson – un fel de comedie livrescă despre jurnalism – cu Timothée Chalamet și Saoirse Ronan.
Încă nu are o dată de lansare.
6. Memoria (r. Apichatpong Weerasethakul)
Apichatpong Weerasethakul + Tilda Swinton = un film despre o maladie neobișnuită care face victima să audă zgomote puternice de nicăieri; o elegie transcendentală care vine în continuarea celui mai bun film al regizorului thailandez, Cemetery of Splendour.
Memoria nu are o dată de lansare.
7. Invisible Man (r. Leigh Whannell)
O altă adaptare, de data asta ceva mai îndoielnică, vine din partea lui Leigh Whannell (actor și regizor cunoscut pentru regia lui Insidious 3). De ce aștept filmul ăsta? Pe de-o parte pentru că pare cea mai laxă ecranizare după Wells făcută vreodată (cea mai bună ar fi, evident, prima, varianta din 1933 a lui James Whale), și pentru că Elisabeth Moss e una dintre actrițele care mă fascinează tot mai tare de la film la film – de la dead-pan-ul din The Square, isteria din Queen of Earth până la suferința mocnită din The Handmaid’s Tale.
Filmul urmează să apară pe 28 februarie.
8. Tenet (r. Christopher Nolan)
Despre Tenet, filmul de spionaj al lui Nolan, nu se știe nimic – poate doar că Robert Pattinson a fost încuiat într-o cameră să citească scenariul și nu l-a mai putut lua acasă. Secretomania din jurul filmului e parte din ceea ce face Nolan în general – în cazul Dunkirk, un singur teaser a circulat pe internet cu un an înainte de apariția filmului.
Filmul urmează să apară în iulie.
9. Macbeth (r. Joel Coen)
După The Ballad of Buster Scruggs (2018), un western cinic despre valorile vestului, Joel Cohen regizează singur Macbeth, o ecranizare după Shakespeare. Nu știu ce mă intrigă cel mai tare, alăturarea dintre termeni sau simplul fapt că Joel va regiza un film fără fratele său, Ethan?
Macbeth încă nu are o dată de lansare.
10. Annette (r. Leos Carax)
Leos Carax (Holy Motors, Les Amants du Pont-Neuf) revine după o pauză de 8 ani, ceea ce nu poate decât să fie un mega-eveniment. Annette e un musical cu Marion Cotillard și Adam Driver. Ea e soprană, el e stand-up comedian.
Filmul nu are încă o dată de lansare, dar cel mai probabil o să poată fi văzut în unul dintre festivalurile internaționale importante ale anului.
Georgiana Mușat e critic de film și jurnalist, masterandă UNATC. Are o memorie de elefant și inima cât un purice când aude de Terrence Malick. Scrie o lucrare interminabilă despre femei roboți. La Films in Frame scrie rubrica lunară Panorama.