Joi, 31.05 la 10AM am fugit la Cinema Victoria să văd primul calup de scurtmetraje românești din competiție. Sala plină. Primul scurtmetraj: Duminică, de Dorian Boguță. Filmul redă fără perdea viața aparent plictisitoare a bâtrânilor din azile. Marian Râlea joacă rolul unui bătrân profesor dintr-un astfel de azil, căruia într-o zi de duminică i se schimbă viața complet. La sfârșitul proiecției, Dorian Boguță a relatat: „Am făcut acest film, dincolo de ideea pe care voiam să o prezint – pentru că aveam nevoie de o anticameră pentru lungmetrajul abia terminat acum două săptămâni”.

Cel de-al doilea scurtmetraj din calup – Miss Sueno, în regia lui Radu Potcoavă prezintă realitatea dură a multor femei din România, văzută chiar și astăzi ca un inferior al bărbatului: credulă, neajutorată, mereu supusă la tăcere, mereu pusă la punct. Radu Potcoavă spune despre film că este „bazat pe o întâmplare reală și personaje reale, pe care le-am cunoscut la un moment dat”.

Poate cel mai neobișnuit film din calup, scurtmetrajul New Dakia al lui Millo Simulov pare a fi o proiecție a lumii spre care ne îndreptăm, o lume care și-a uitat originile, limba și istoria – după cum subliniază și unul dintre personaje: „ne-am uitat istoria și asta este o adevărată crimă”.

Scurtmetrajul 8 al regizorului Mihai Pârcălabu vine ca o palmă peste ceafă după comicul de situație din filmul lui Millo. Un film care mi-a dat o stare de angoasă, lăsându-ma cu un mare gol în stomac. Tot ceea ce mi-am dori a fost să se termine mai repede. Nu zic că-i rău – filmul prezintă un cuplu tânăr jefuit într-o noapte de doi tâlhari care deși aveau o altă țintă în bloc, se hotărăsc să-l fure și pe vecinul de la etajul de sub (jucat de Andrei Huțuleac). Găsindu-l cu iubita lui în pat, se hotărăsc ca unul să violeze fata, iar celălalt să-l lege pe băiat, obligându-l să-și vadă iubita violată. Pârcălabu nu s-a dat deloc înapoi de la detalii și reacții explicite, toată scena curgând ca în viața reală. Sentimentul de disconfort pe care l-am simțit a fost cu siguranță ceea ce își dorea să trezească în publicul său, iar pentru asta „jos pălăria”; dar nu se numără printre preferatele mele.

După un film atât de „hardcore”, a urmat unul cât se poate de light – Must Love Kubrik, în regia Almei Andreescu – o comedie în stil franțuzesc, despre un englez stabilit în România, care încearcă să își găsească perechea la cinema, criteriul fiind you must love Kubrik. Dincolo de umor, Alma ne prezintă un personaj cu puternice probleme interioare: mama lui, critic de film, l-a dus la filme cu Kubrik de mic, acestea fiind cele mai memorabile amintiri pe care el le-a păstrat cu ea. Ben o caută pe mama lui în fiecare femeie pe care o întâlnește și află în final că aceasta nu poate fi înlocuită. Astfel, el învață că oamenii trebuie acceptați așa cum sunt. Un mesaj simplu de înțeles de orice categorie de public, aruncat printre hohote de râs. Filmul Almei Andreescu a fost singurul din acest calup cu aplauze la scenă deschisă.

Primul calup de scurtmetraje românești s-a închis cu Parabellum de Andrei Crețulescu – unul din regizorii români care iubesc poveștile simple, cu suspans, sânge și o doză de umor negru. Parabellum este povestea lui Ducu (jucat de nimeni altul decât Șerban Pavlu, un veteran al filmelor lui Crețulescu), pe care slăbiciunea față de femeia care l-a părăsit îl împinge spre crimă. Astfel, Ducu este tiparul bărbatului devenit psihopat din cauza respingerii femeii iubite.

Festivalul Internațional de Film Transilvania se desfășoară până duminică, 3.06. Mai multe detalii pe website-ul oficial.

Laura Mușat

A visat de mic copil că va avea o revistă de film într-o zi și visul ei s-a îndeplinit în 2019. Când nu coordonează redacția, sau asociația ADFR (pe care o conduce din 2016), Laura este în drumeții pe munte, la vreun festival de film, sau la vreo expoziție de artă. Îi place să adune mereu oameni în jurul ei și ar asculta jazz oricând.