Dana Bunescu este unul dintre cei mai apreciați monteuri de imagine și designeri de sunet din cinematografia românească, cu o carieră de aproape 18 ani în spate. Ne vom întâlni cu Dana Bunescu la Masterclass-ul Student Hub de pe 11 decembrie, „Binom: Montaj + Sunet”, unde vom afla mai multe despre meseria de monteur și designer de sunet și despre ce înseamnă să lucrezi cu arhiva. Până atunci, am pregătit un mini-interviu de „încălzire” despre provocările și secretele din spatele meseriei.

În ce moment al „vieții” unui film intervine monteurul? Dar editorul de sunet?

Momentul ăsta difera de la echipă la echipă și, evident, necesitatea dialogului regizorului cu un monteur sau cu monteur-ul depinde de natura viitorului film. În cazul cuplurilor regizor-monteur rodate, momentul ăsta ar fi după scrierea scenariului pentru filmul de ficțiune, care presupune un scenariu ca prim factor ordonator al materialului ce va fi filmat; după filmare în cazul documentarelor observaționale și în cazul filmelor de montaj probabil că din momentul t=0 al ideii. Mai există și situația în care filmul să fie preluat „en vol”, când este deja parțial montat; atunci, cel care preia montajul vine pe un teren „marcat” deja. Și aici începe o muncă dublă, de adaptare a sistemului de ordonare al unuia la nevoile și rutinele celui care preia (partea „administrativă” a proiectului), iar când vorbim de structuri, tăieturi, ritmuri și alte elemente ale semnăturii unui monteur, începe un proces complicat de acordare brută și fină. Editorul de sunet apare în dialogul cu recordman-ul filmului, deci înainte de filmare și, evident, după ce filmul este montat. Mai poate apărea în timpul montajului, când expertiza lui vis-a-vis de priză sau necesitatea unor modificări în montaj, care depind de natura construcției sonore, impun chestia asta. Asta când monteur-ul de imagine și cel de sunet nu sunt una și aceeași persoană.

De ce este importantă comunicarea îndeaproape dintre un regizor și un monteur/editor de sunet și de ce crezi că importanța acestei meserii nu este înțeleasă încă pe deplin de publicul larg?

Comunicarea dintre regizor și monteur este importantă pentru că, în general, comunicarea în cadrul unei comunități cu un interes comun este importantă. Filmul este o întreprindere de echipă, de grup, iar acest grup este alcătuit din indivizi cu alcătuiri interioare diferite de cele ale partenerilor de lucru. Acordarea tuturor acestor particularități pe o propunere a unui dirigent, regizor sau producător sau mai știu eu ce, este esențială. Și la acordarea asta nu se poate ajunge decât prin comunicare, niciun membru al echipei nefiind o telecomandă a altuia, indiferent de poziția în ierarhia decizională a unei echipe de film.

Cât este tehnică și cât este imaginație în meseria de monteur?

Tehnică este în măsura în care ar fi bine, ca monteur, să știi să folosești mașina de lucru. Nu știu dacă imaginația este neapărat calitatea numărul 1 a unui bun monteur, ci mai degrabă capacitatea de a selecta din numărul infinit de povești conținute într-o fotogramă pe cea care are șansele cele mai mari să intre în dialog cu una din multele din fotograme care vin, și tot așa. Vorbesc despre capacitatea combinatorică a monteur-ului. Și puterea de a fi în material și în afara lui în același timp. Cred că este cel mai greu lucru.

Care este filmul la care ai lucrat până acum de care ești cel mai „legată” din punct de vedere sentimental și de ce?

„Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”, pentru că de atunci am început să privesc altfel. Și nu e vorba deloc de o legătură sentimentală. A reprezentat un complex de procese care m-a modificat structural.

Masterclass-ul cu Dana Bunescu va avea loc pe marți, 11 decembrie, 19.00, Centrul CINETic. Mai multe detalii aici și aici.

Credit foto: Ciprian Hord

Romina Banu

Fotograf și redactor, a co-fondat Dissolved Magazine alături de Melissa. La Films in Frame adună recomandări de filme și seriale pentru weekend-uri liniștite și prezintă proiecte interesante din lumea filmului. Îi place să călătorească, să stea cu pisicile și să doarmă.