Premierele românești ale lunii noiembrie
Noiembrie vine cu un program bogat în premiere românești, de la documentare, la comedii sau filme de aventură. Citește în continuare recomandările noastre și nu rata filmele la cinema.
Între revoluții (r. Vlad Petri)
În Bucureștiul anilor ‘70, Zahra și Maria studiază amândouă la Universitatea de Medicină din capitală. Când se anunță schimbări politice în Iran, Zahra se întoarce acasă, în timp ce Maria rămâne în România comunistă. Timp de un deceniu, cele două păstrează legătura prin scrisori ce dezvăluie situația politică din fiecare țară, condiția lor ca femei și dragostea pe care și-o poartă una alteia.
„E tentant să spui că Petri – omul din spatele București, unde ești?, cronicar chintesențial al mișcărilor de protest din România anilor 2010-2020, cu un ochi mereu îndreptat spre pulsul străzii și manifestația de masă – pare că se îndreaptă aici într-o cu totul altă direcție decât cea care l-a consacrat. Însă privirea lui distinctivă este cât se poate de prezentă și în Între Revoluții: cea mai mare parte a filmărilor de arhivă folosite aici, fie ele din România sau Iran, au loc în stradă.” spune Flavia Dima în cronica sa pentru Films in Frame.
Între revoluții poate fi văzut acum în cinematografele din țară.
21 de rubini (r. Ciprian Mega)
Nina, o tânără procuroare, lucrează alături de iubitul ei, Yuri, regizor de film, la un scenariu inspirat dintr-o poveste de familie. În paralel, numele Ninei se vehiculează pentru poziția de Procuror General al României, însă numirea ei depinde de Secretarul de Stat al Guvernului american și de reprezentanta Comisiei Europene, doi oameni porniți să îi testeze limitele și cunoștințele.
Filmul îi are în rolurile principale pe Corina Moise și Anthony Delon, alături de care joacă Dana Rogoz, Răzvan Vasilescu, Carmen Tănase, Mickey Rourke, Elisabetta Pellini.
21 de rubini rulează acum în cinematografe.
MMXX (r. Cristi Puiu) – 10 noiembrie
Filmul prezintă 4 frânturi din viața a 4 personaje contemporane: Oana Pfifer, o terapeută plictisită, Mihai, fratele mai mic al Oanei, preocupat de pregătirile pentru propria sa zi de naștere, Septimiu Pfifer, soțul Oanei, cel ce își așteaptă rezultatul pentru a afla dacă este contaminat cu SARS COV 2 în timp ce ascultă relatarea unui prieten despre o stranie întâmplare în care a fost prins acum multă vreme.
În final, îl avem pe Narcis Pătrănescu, inspector la brigada de crimă organizată, care descoperă un caz tulburător de trafic cu carne vie. „Pe cât de mult scoate acest ultim episod la înaintare toate calitățile de metteur en scène ale lui Puiu […], pe atât de tare îngheață sângele: nu atât din cauza conținutului care conjură imagini infernale (ucideri bestiale și abuzuri îngrozitoare), cât prin sugestia ultimativă, cea că pandemia ar fi fost o enormă manipulare care-a distras atenția de la criminalitatea organizată și atrocitățile comise de către aceasta.” (citește cronica Flaviei Dima pe Films in Frame)
Cel mai recent film al lui Cristi Puiu poate fi văzut în cinematografe din 10 noiembrie.
De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin (r. Carla Maria Teaha) – 17 noiembrie
La cei 92 de ani ai săi, Nora Iuga continuă să cucerească publicul printr-o ingenuitate dezarmantă, prin șarmul său plin de inteligență și umor. Carla Maria Teaha ne introduce în universul poetei, unde totul palpită de viață și totodată ne oferă posibilitatea să o înțelegem mai bine pe scriitoarea ale cărei cărți au fost interzise în perioada comunistă pentru „erotism morbid”.
„Nora e un om care te învață să iubești viața. Deși e o scriitoare fascinantă, nu trebuie să-i fi citit poezia sau proza pentru a înțelege că ai în față un un superpersonaj. Are o lumină interioară care te atrage chiar dacă nu știi cine e. Și cred că doar cunoscând un om ca ea, la vârsta ei, ajungi să îți pui întrebarea “Cum ar trebui să-mi trăiesc eu viața acum, pentru a ajunge la fel de tânăr/ă ca ea, la 90 de ani?” iar după ce o cunoști pe Nora, realizezi că suntem pur și simplu orbi uneori, înțelegem greu că viața în sine e un privilegiu.
Nora e un om care te învață să iubești viața. Deși e o scriitoare fascinantă, nu trebuie să-i fi citit poezia sau proza pentru a înțelege că ai în față un un superpersonaj. Are o lumină interioară care te atrage chiar dacă nu știi cine e. Și cred că doar cunoscând un om ca ea, la vârsta ei, ajungi să îți pui întrebarea «Cum ar trebui să-mi trăiesc eu viața acum, pentru a ajunge la fel de tânăr/ă ca ea, la 90 de ani?»
Carla Teaha, regizoare „De ce mă cheamă Nora când cerul meu e senin”
În plus, Nora e genul de om pe care trebuie să-l întâlnești măcar o dată-n viață. Și dacă s-ar putea cât mai curând cu putință. E și un exemplu de învingătoare, dacă stăm să ne gândim că la 38 de ani regimul comunist i-a interzis să mai publice, i-au fost retrase de pe piața cărțile, fiind acuzată de „erotism morbid”, și, cu toate astea, ea a continuat să scrie poezie pentru ca nu știa să traiască altfel. Fără să aibă garanția sau să-și pună problema dacă va mai fi sau nu publicată vreodată in viața ei. Cred ca asta o face o mare artistă, o mare creatoare și un exemplu demn de urmat.
Așadar, sunt mai multe motive pentru care mi-au dorit să pun povestea Norei într-un film pe care îl văd ca pe o călătorie în viitor. Un viitor al tău, al meu, al unui om care ar vrea să-și trăiască tinerețea fără bătrînețe, cu asumare și bucurie, și la o vîrstă foarte înaintată.”
Filmul poate fi văzut în cinematografe din 17 noiembrie.
Warboy (r. Marian Crișan) – 17 noiembrie
Nicu e un adolescent ce-și trăiește viața la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, în toamna anului 1944. Asemeni unui erou de basm, băiatul pornește într-o călătorie inițiatică pentru a salva cei doi cai ai familiei.
Un film românesc făcut cu dragoste pentru cinemaul american.
Marian Crișan, regizor „Warboy”
Potrivit regizorului, Marian Crișan, „Warboy e un altfel de film românesc, un mix de genuri: film de aventură, film de război, western care are la bază un story coming of age. E un film românesc făcut cu dragoste pentru cinemaul american. Ca și în celelalte filmele de până acum am căutat și am descoperit amatori care pot să joace film, Daniel Bâliș și Reginald Ammons, doi actori fără experiență și fără școală care reușesc să creeze două roluri memorabile.”
Warboy intră în cinema din 17 noiembrie.
De ce scriu ăștia pe pereți? (r. Alin Boeru) – 24 noiembrie
Documentarul explorează fenomenul graffiti și street art din România, trecând prin toate tipurile de intervenții în spațiul public: tag-uri pe metrouri, tramvaie și trenuri, la acțiuni clandestine pe străzi și în locuri abandonate. De ce scriu ăștia pe pereți? ilustrează complexitatea unei culturi urbane dezvoltată în ultimii 30 de ani.
Din punctul meu de vedere, mai ales la documentar, e mai importantă informația și conexiunea cu persoana din fața ta decât o lumină atent poziționată, într-un spațiu curat sau corect din punct de vedere vizual. Abia când nu te mai temi să fii vulnerabil, găsești adevărul. Deseori, grafferii și street-artiștii cultivă în spațiul public niște persona, care le permit să nu se expună mai mult decât este cazul.
Alin Boeru, regizor „De ce scriu ăștia pe pereți?”
„Procesul de lucru la acest film m-a învățat că socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg – și e ok să fie așa.” povestește Alin Boeru. „Important este să fii deschis la tot ce-ți scoate în cale soarta și să te adaptezi la condițiile din teren. Din punctul meu de vedere, mai ales la documentar, e mai importantă informația și conexiunea cu persoana din fața ta decât o lumină atent poziționată, într-un spațiu curat sau corect din punct de vedere vizual.
Abia când nu te mai temi să fii vulnerabil, găsești adevărul. Deseori, grafferii și street-artiștii cultivă în spațiul public niște persona, care le permit să nu se expună mai mult decât este cazul. Ei devin una cu cele 4, 5 sau 6 litere din pseudonimul lor și controlează foarte bine orice informație ajunge la exterior – totul este, într-un fel, curatoriat și filtrat. Abia când am împărtășit cu ei lucruri despre mine, am reușit să accesez un nivel mai adânc al conversației. Și nu am făcut-o ca un șiretlic pentru a-i trage de limbă. Pur și simplu, am simțit să las garda jos și să mă prezint lumii cu toate vulnerabilitățile, defectele și ticurile mele.”
Filmul poate fi văzut la cinema din 24 noiembrie.
Castelul Crăiței (r. Liviu Mărghidan) – 24 noiembrie
Deși divorțați, părinții Anei și ai lui Luca se reunesc anual pentru o excursie la munte. Scopul e menținerea unei relații cât de apropiată se poate între părinți și copiii separați – Ana trăiește cu mama în Franța, iar Luca în România, cu tatăl. Când cei doi copii se rătăcesc pe munte, părinții trebuie să pornească într-o căutare care le va testa limitele.
Limitele și le-au testat și actorii și echipa de filmare, căci mare parte dintre filmări au avut loc în condiții dificile, pe vârful muntelui. „În primul rând au fost provocările de ordin fizic – mergeam pe jos câte 3 ore între locații și abia apoi urma filmarea. Deși am avut sprijinul Salvamontului din Zărnești, care ne-a ajutat la transportul echipamentului de filmare, echipa își căra echipamentul de campare, mâncarea și apa. Din punct de vedere artistic, aproape tot ce am repetat jos, la cabană, sus pe munte a trebuit sa fie adaptat la condițiile de acolo: vreme, pasaje expuse pentru actori și filmări riscante pentru echipă. Așadar nu este greșit să afirm că mare parte din film este improvizație, una făcută în condiții foarte dificile.” spune regizorul Liviu Mărghidan.
Castelul Crăiței intră în cinematografe din 24 noiembrie.
Miami Bici 2 (r. Jesús del Cerro) – 24 noiembrie
După succesul din 2020, Miami Bici revine la cinema pentru partea a doua. Ion Bilă și Ilie Piciu călătoresc acum de la Miami la Los Angeles în căutare de afaceri care să le aducă bani mulți pe muncă puțină. În acest scop se împrietenesc cu „băieții răi”, dar își dau seama rapid că sunt depășiți de situație.
„Îmi place povestea lui, e aproape de mine, pentru că eu am fost românul plecat în America – nu neapărat personajul din film, dar șocurile culturale sunt aceleași. Simt că îmi sunt dator mie ca, după acești patru ani în care am învățat atâtea despre producția cinematografică, să spun (iar) această poveste care mie mi se pare super fun.” spune Matei Dima, în interviul acordat Laurei Mușat, pentru Films in Frame (interviul complet poate fi citit în numărul 3 al revistei print Films in Frame).
Miami Bici 2 poate fi văzut în cinematografe din 24 noiembrie.
Redactor, fotograf și videograf. La Films in Frame scrie știri despre noutățile din lumea filmului și aduce în fiecare săptămână în atenția cititorilor producțiile care se pot vedea la cinema. Când nu scrie articole, fotografiază oameni într-un mic studio sau caută noi rețete pentru prăjituri.